Sunt aproape 7 ani de cand mi-am dat seama cat de multe femei fumeaza si ce efect grav si trist si descurajant in privinta viitorului are acest fapt: faptul ca foarte multe femei fumeaza! Si sunt aproape 14 ani, de cand in 1997 , avand in mana o caseta audio cu muzica disco, am vazut pe coperta casetei audio o femeie imbracata doar in costum de baie si evident cu forme atragatoare, doar fusese selectata cu atentie pentru a fi in poza respectiva. Am simtit atunci intuitiv un sentiment de repulsie interioara la gandul ca aceste ganduri senzuale sunt primite cu incantare cu toate ca doar cu cativa ani inainte o astfel de poza ar fi putut crea adevarate probleme celui care ar fi publicat o caseta audio cu o astfel de poza. Dar atunci in 1997 am realizat ca oamenii pe plan general vor, deci VOR am zis, SA DEA CALE LIBERA ACESTUI FEL DE GANDURI CA PE CEVA CE LE FACE BINE VIETII LOR. Am simtit atunci si regret si tristete pentru viitorul unei omeniri care accepta astfel de lucruri. Caci gandurile senzuale alunga bucuria de a fi, de a ne iubi semenii, de a cunoaste cu bratele deschise si cu sinceritate oameni noi, bucuria increderii in binele din oameni si in final aceste ganduri alunga si bucuria increderii in binele din noi. Senzualitatea exagerata aduce boala, suferinta si moarte. Iar atunci cand aveam 17 ani am realizat foarte clar ca oamenii isi doresc incantati gandurile senzuale. Le cauta... Le considera scop de atins in viata... Si eu pe atunci, aveam o anumita inclinatie spre astfel de ganduri senzual bolnavicioase, care imi fusesera trezite prin ceea ce ne ofereau filmele de la televizor, aproape toate continand scene care sa trezeasca in privitor ganduri de senzualitate pacatoasa, adica exagerata si nenaturala. Si aceasta inclinatie am dus o cu mine in continuare. Pana azi. Si cred ca bolile pe care le am, sunt convins de fapt, adica stiu, ca ele sunt cauzate de slabiciunea aceasta a mea. Dar mai exact de indolenta mea de a lupta cu toata puterea cu aceste ganduri care mi-au invadat adesea spatiul sufletului si m au facut sa mi risipesc timp pretios stand la tv pt a urmari filme care sa hraneasca pe mai departe astfel de ganduri senzuale. Si astfel in mine s a tinut o lupta, intre vointa mea buna, si indolenta mea si lipsa de vointa de a constientiza ca erau ceva care imi daunau sufletului, adica mie, mie insumi. Nu, nu eram cu adevarat treaz, daca nu am luptat cu toata vointa sa le combat. Dar astazi sunt? Sau doar cand boala ma va rapune definitiv pentru aceasta viata pe Pamant, doar atunci voi fi treaz complet si astfel vigilent sa ma protejez sufleteste de raul gandurilor impure, senzuale? Nu. Nu vreau sa astept sfarsitul acestei vieti, pentru a lua hotararea sa ma indrept complet! Si pentru totdeauna... De acum am ajuns, la un punct in care imi dau seama cat e de bine sa ma dezgust de un astfel mod de a trai, hranind gandurile senzuale... Si trebuie sa trec la actiune traind in toate drept, cat inca mai am timp. Sa fiu vigilent... Cu adevarat vigilent! Caci mlastina senzualitatii murdare isi trimite radiatiile in continuare, si daca nu ne gaseste suficienti de tari in interior si cu adevarat vigilenti ne poate adormi treptat! Si incet... Pana cand si aceia dintre noi inca ramasi treji vor adormi, si se vor scufunda in ea, daca nu au suficienta de multa vigilenta! Si daca dorul dupa Lumina e cu adevarat viu si puternic, atunci vigilenta va fi si ea adevarata si puternica, de neingenuncheat! Nimic n o poate stinge, cat timp dorul de bine si frumos e inca viu in noi! De aceea, sa avem grija sa ne hranim dorul de Lumina prin ganduri si dorinte nobile si pure! Pline de iubire si respect catre cei ce sunt alaturi de noi prin aceasta calatorie catre fericire care trebuie sa fie existenta noastra pe Pamant! Puterea Luminii sa ne ajute sa ne tina dorul treaz si viu tuturor celor care inca il mai purtam! Caci daca moare dorul... pierdem totul... Trebuie sa invatam sa privim lucrurile si situatiile in care traim asa cum sunt ele cu adevarat, si nu cum ne-ar place noua sa ne amagim! Sa vedem si sa recunoastem situatia exacta in care traim... Si felul in care alegem clipa de clipa sa fim! "Cum esti, tu omule! Nu cum ai fost!" asta conteaza intotdeauna in prezent. Tineti-va viu dorul de ... a va putea intoarce constienti acasa! Acolo, in Paradis... de unde candva voi ati pornit pentru a putea deveni personali si constienti!
